BEZNĂ DE MINĂ și de istorie

Publicat de Alina Maer pe

MOTTO:„Şi precum demult secuii / Urmau pe Mihai Viteazul, / Pentru libertatea ţării / Ne urmăm şi noi Viteazul.”

Dacă ești naționalist convins, riști să ai insomnii. Dacă în subconștient te vezi mergând cu viză la Târgu Mureș, stai acasă! Regizorul HORIA SURU în BEZNĂ (partea a II.a din proiectul Trilogia minelor) devine  pentru o oră și 20 minute profesor de istorie. Într-un comună retrogradată la rang de sat cu majoritatea populației secuiască minele s-au închis, primarul Ince este subjugat gustului de pălincă și afacerilor necurate. El vinde din pădurile localității pentru a o întreține pe fiica sa,Izabella, la Cluj, aceasta fiind o eternă studentă. În realitate fiica a renunţat de mulți ani la facultate, lucrând într-un supermarket, cochetând chiar cu traficul de droguri și prostituția. În cursa pentru un alt mandat la Primărie(singura slujbă aducătoare de  bani albi sau negri), Ince are un contracandidat serios în persoana lui Izsák, îmbogățit tot din afaceri necurate cu lemn. Primarul îl cheamă pe polițistul Florin pentru a-l înfunda pe Izsák, dar tot ce reușește este să devoaleze crima surorii sale, Iringó,  o femeie care şi-a ucis soţul şi l-a aruncat într-o fântână și care trăiește cu povara uciderii din propria culpăi a fiului și soției primarului într-un accident de circulație.

Decorul Ralucăi Alexandrescu este aceeași încăpere de lemn ce îmbracă toată scena, funcțională, luminată desori în verde. Muzica lui Petre Ancuța are inflexiuni western, sugerând sălbăticia locurilor și primitivismul trăirilor

Textul este extrem de ofertant, iar regizorul Horia Suru mizează pe aceeși echipă de actori, mult mai dezlănțuiți ca în prima parete a trilogiei, performând  în monologuri adînci, în dialoguri drăcești și scene de ansamblu fabuloase. Vulgarităţile şi violenţele de limbaj şi chiar fizice sunt asumate credibil și pitoresc.

Ioan Coman în rolul Primarului oscilează între realismul tragic (superbe momente de emoție  în scenele în care se revarsă dragostea paternă) și comicul agresiv. În oricare dintre ipostaze este convingător, fascinant în dedublările sale, realizând un adevărat tur de forță.

Antoaneta Zaharia abordează rolul femeii plină de resentimente și vinovății în tuşe  groase stridente, înmuind glasul și gestica în scenele în care pâlpâie ultimile sclipiri de feminitate. Cezar Antal este un fel de Lică Sămădău, irezistibil când își pronunță numele(Szécsy (pronunțat greșit de către polițist: „Sexy”), cu o mobilitate uluitoare, spurcat rău la gură, năpraznic în ura lui față de valahii păroși. Actorul este pata de culoare a spectacolului, cu costumul său de piele mulat, cu arme albe înspăimântătoare pe care le mânuiește iscusit.

Izabella, „fetița, draga de ea” nu va ajunge niciodată  un cineva după ce va termina „Facultatea aia de făcut primari”… ori „universitate filosofico-economico-agrară”. Dacă Bianca Temneanu rămâne la fațeta de puștoaică răsfățată și supeficială, Irina Antonie scotocește mai bine în sufletul personajului, descoperă picăturile de ratare și disperare.

Polițistul Florin, interpretat de Bogdan Nichifor nu este cu nimic mai bun decât ceilalți, actorul subliiniind tocmai dorința de mărire a  personajului, obtuzitatea asupra problemei interetnice. Nu se poate comenta, analiza  scena beției ce evocă istoria ambelor etnii. O scenă inubliabilă și care te bântuie mult timp, ca un meci pe viață și pe moarte, cu avalanșă de date istorice și mistificări, cu înjurături pârâitoarela finalul căreia   vor cânta împreună, în română “C-așa beu oamenii buni” și un cântec maghiar

Vă amintiți de martie 1990? În opinia lui Kincses, evenimentele de la Târgu Mureș au marcat sfârșitul „poveștii de dragoste” dintre români și unguri începute la Timișoara la mijlocul lui decembrie 1989, când români, maghiari, sași, secui au ieșit în stradă, în sprijinul unui pastor evanghelic maghiar persecutat. Istoria actuală include conflicte interetnice, izbucniri de nașionalism, patos patriotard, frustrări adânci. Labirintică și zugrăvită printr-o piesă de teatru se salvează prin umor. Un omor suculent, amar, inteligent, ce atinge fin cinismul.Taberele se împart cu furie, trepidant. Sugerată în final, sinuciderea, ca mod de existenţă într-o comunitate, denotă fragilitatea omului în situaţii limită.

La final  îţi dai seama că la școală nici tu, nici copiii tăi nu au avut parte de lecții reale de istorie. O istorie cu răni  supurânde, cu sentimentele de nedreptăţiţre și revoltă. Dezbinarea, diversitatea sunt doar concepte.Fanatismul religios este o plagă. Adevărul? Unde? Care? Al cui?

BEZNĂ

partea a II.a din proiectul TRILOGIA MINELOR

                                                                           Dramaturg: CSABA SZÉKELY

Regia: HORIA SURU

Scenografia: RALUCA ALEXANDRESCU

Muzica originală: PETRE ANCUȚA

Grafică afiș: ROMULUS BOICU

Lighting design: ANDREI MARIN

Distribuția:

Ince: IOAN COMAN

Iringó: ANTOANETA ZAHARIA

Izabella: IRINA ANTONIE / BIANCA TEMNEANU

 Florin: BOGDAN NECHIFOR

Izsák: CEZAR ANTAL

Sursă foto: site Teatrul Dramaturgilor Români

Categorii: TEATRU

0 comentarii

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.