ÎNTÂMPLĂRI STRANII ÎN PIPERA sau jocul de-a orașul
„Cred că imaginarul i-a fost dat omului de pe vremea când el, omul, a fost nevoit să fie mai puternic decât realitatea lui obiectivă, concretă. A nu se confunda cu virtualul, mult mai apropiat azi de simulacru decât de imaginar. Sunt convins că un oraș care ar renunța la ficțiunile sale și-ar semna singur certificatul de oraș mort. Iar călătoria noastră – dacă o urmărim bine, cade mai cu seamă de partea ficțiunii.”așa scria regizorul Gavriil Pinte despre spectacolul Teatrului Nottara, „Călătoria”, un spectacol pe care l-am văzut cu ceva timp în urmă și în care, sub dictatura ficțiunii, am simțit altfel, oarecum străine și pline de o energie aparte, locurile binecunoscute ale Capitalei prin care un autobuz numit dorință ne purta, actori și spectatori. Nu era o experiență imersivă în sensul dat astăzi cuvântului, dar, cu siguranță fisura celebru„al patrulea perete”care nici acum nu știu exact ce este.
Cu acea călătorie în minte am parcurs traseul sugerat de performerii spectacolului scris și regizat de Radu Popescu,„ ÎNTÂMPLĂRI STRANII ÎN PIPERA”.Experiența ar putea fi povestită, dar ar fi difcil de atins toate clapele unei claviaturi la care mintea noastră începe să cânte. Mai mult, ar destrăma curiozitatea celor ce se vor lăsa prinși în joc. Da, jocul, regăsirea sau chiar identificarea ludicului din tine este marele câștig al experienței trăite hai-hui în Pipera.
În limba română, conform dexonline.ro, imersiune înseamnă 1. Afundare parțială sau totală a unui corp într-un lichid; stare a unui corp afundat într-un lichid. 2. Pătrundere a unui corp ceresc în conul de umbră al altui corp ceresc. Imersiv ca adjectiv nu este definit încă. Aveam nevoie de mai multe arabesquri verbale, de fraze scânteietoare și de idei cu zvîcniri arteziene pentru a pătrunde sau de a mă cufunda parțial sau total într-o altă lume. I-am cerut ajutor Ceasornicarului lui Naum, dar el nu a vrut să iasă din mecanismele sale alambicate. Așa că, am rămas în lumea reală, fără să parez întrebările simple și nepurtătoare de angoase .„Unde vei fi peste zece minute? Dar mâine?Pe cine vei iubi peste zece ani?Cum va fi lumea în care te vei trezi dimineața?Știi cu adevărat cum este lumea ta acum ?”.Am voie să spun că, în acest moment al existenței nu îmi pun întrebări și nici răspunsuri nu caut?
La ceas de seară, Bucureșiul părea amorțit și predat definitiv singurătății și caniculei. Fritz Lang ar fi creat din el, cu ușurință un nou Metropolis. Beton, sticlă, ciment și câțiva copaci triști. Eu nu eram deloc tristă, nici melancolică, nici conectată la marea inimă a Universului. Cred că zâmbeam acestui prezent canicular mulțumindu-i („Mulțumesc”,cea mai frumoasă rugăciune, corect.) că, preț de un ceas, m-am jucat.
ÎNTÂMPLĂRI STRANII ÎN PIPERA
Scenariul și regia: Radu Popescu
Muzica originală: Bogdan Marinescu
Consultant IT: Florentin Ilie
Performeri: Teodora Daiana Păcurar, Luiza Ghindă, Sidonia Doica, Cătălin Nicolau, Dorin Enache, Teodor Ghiță
0 comentarii