LOZUL CEL MARE, norocul cel mic

Publicat de Alina Maer pe

Ca să pătrunzi în intimitatea spectacolului LOZUL CEL MARE  regizat de Andrei Munteanu trebuie să înțelegi rolul și rostul scriitorului Shalom Aleichem pentru cultura idiș. Umorul, combinat cu inteligența și intuiția sa au determinat pe mulți să-l compare pe Aleichem cu scriitorul și umoristul american Mark Twain. Sholem Aleichem a jucat un rol esențial în modelarea literaturii idiș modernă. A experimentat în mod obișnuit diferite forme și genuri: piese de teatru, ficțiune scurtă, cicluri de povești și romane epistolare, surprinzând  transformarea poporului evreu din anii 1880 până la începutul secolului XX, perioada imigrației în masă și mișcările sociale evreiești care răspândesc iluminismul, modernitatea, sionismul și antisemitismul politic modern.

Piesa „Lozul cel mare”, scrisă în 1916, a avut premiera la Teatrul Astor din New York în 1917 și a devenit o piesă clasică în repertoriul teatrului evreiesc. Comedia are drept punct de plecare  un loz câștigător care zguduie o mică și unită comunitate evreiască în care protagonistul este Șimele Soroker, un croitor sărac, dar mereu vesel și mucalit, chiar în momentele în care grijile financiare îl copleșesc. Cum va reacționa omul simplu în fața unui eveniment anormal de fericit? Cum se vor propaga apele tulburate ale schimbării în viețile banale ale familiei lui Șimele, dar și ale comunității? Soluția divină împotriva sărăciei are efecte neașteptate, declanșează trăiri greu de ținut în frâu, schimbă situații și dărâmă repere. Pericolul prăbușirii este iminent. Dar, suntem într-o comedie, chiar dacă tristețea ne face cu ochiul, așa că umanitatea se va așeza  în coordonatele ei bineștiute. Decorul lui Puiu Antemir servește  clasicul conceptul regizoral dictat detext,  la fel costumele(Mirela Trăistaru)  ce sunt croite după caracterul fiecărui personaj. Muzica (Ilustrația muzicală: Efim Ciornîi/Orchestrația: Dragoș Stama) interpretată live de TES ORCHESTRA:Pian: Mihai Murariu/Vioară: Rodica Gancea, Feras Sarmini/Violoncel: Sergiu Marin/Clarinet: Mihai Pintenaru/Percuție: Radu Gheorghe/Contrabas: Daniel Ștefănescu este un aliat de nădeje al regizorului care vrea  să devenim prietenii acestei comunități simple, vesele și diversificată prin tipologiile personajelor. Pe o scenă nu foarte mare încape o întreagă lume vie, în mișcare, un du-te-vino deloc obositor, doar antrenant(Coregrafia: Lilian Cărăuș/Pregătire muzicală: Antonela Barnat) în care evoluează aproape întreaga trupă a Teatrului Evreiesc de Stat.

Distribuția este punctul forte al spectacolului! Chiar dacă există și roluri ale unei singure replici sau acțiuni, nimic nu este balast, fiecare personaj secundar are rostul său, dar, mai ales, are parte de o interpretare șlefuită. La Teatrul Evreiesc nu există actori pe tușă. Este constatarea mea personală din ultimii cinci ani în care am văzut  toate spectacolele. Tinerețea deja coaptă și împlinită a  unor actori pe val nu doar în teatrul care i-a consacrat (Andrei Miercure, Marius Călugărița, George Remeș, Anka Levana, Alina Tomi, Cristina Cârcei, Mihai Brejban) nu vine în conflict cu maturitatea probată și consistentă a generației de mijloc, reper și stâlp în mai toate producțiile (Darius Daradici, Veaceslav Grosu, Arabela Neazi, Geni Brenda Vexler, Viorica Predica, Meda Topârceanu, Neculai Predica, Mircea Dragoman, Mircea Drâmbăreanu, Viorel Manole). Tineri colaboratori ca Andrei Bibire sau Lilian Cărăuș cu siguranță vor avea drept etalon de profesionalism, de eleganță și rafinament al jocului scenic, dar și al felului de a fi într-o viață dăruită teatrului de către Mihai Ciucă, Nicolae Călugărița, Nicolae Botezatu, o specie domni(oameni, actori) pe cale de dispariție. Așa cum cea mai în vogă frumusețe a teatrului la ora actuală, Lorena Luchian(rectific, nu doar frumoasă, ci și talentată, ambițioasă, responsabilă) cu certitudine învață zilnic lecția bunului gust, a eleganței și măsurii predată prin simpla prezență de către doamnele teatrului  Roxana Guttman , Dorina Păunescu, Luana Stoica, Mirela Nicolau .

Pentru această echipă merită ca acel public bucureștean care se luptă numai pentru  producțiile regizorilor vedete sau  spectacolele unde joacă actori-vedete să treacă uneori pe la Teatrul Evreiesc.

În finalul spectacolului LOZUL CEL MARE  visul de bogăție se sfărâmă, defectele și calitățile lumești  se îngăduie între ele, unii pierd iubirea, alții o câștigă, omenescul devine palpabil, în timp ce fericirea iluzorie este pusă la punct de compasiune și toleranță. „Viața este un vis pentru înțelepți, un joc pentru proști, o comedie pentru cei bogați, o tragedie pentru săraci”spunea scriitorul. Deci nu este de mirare că iluzia lozului cel mare tulbură și nefericește. Fericirea simplă și nesclipitoare se adună în cioburi mici din vasele imperfecte ale prieteniei, încrederii și firescului.

 

LOZUL CEL MARE

Autor: Șalom Aleihem

Traducerea în limba română: I. Ludo

Regia artistică: Andrei Munteanu

Decor: Puiu Antemir/Asistent decor: Cosmin Stancu

Costume: Mirela Trăistaru/Asistent costume: Miruna Rădulescu

Ilustrația muzicală: Efim Ciornîi/Orchestrația: Dragoș Stama

Coregrafia: Lilian Cărăuș/Pregătire muzicală: Antonela Barnat

 

Distribuție:

Șimele Soroker: Veaceslav Grosu

Eti-Meni: Arabela Neazi / Geni Brenda Vexler

Beilke: Lorena Luchian

Motl: Andrei Bibire

Kopl: Andrei Miercure

Soloveitșik: Mihai Ciucă

Dl Koltun: Marius Călugărița

Solomontșik: Mihai Prejban

Dl Himlfarb: George Remeș

Dl Fain: Nicolae Călugărița

Madam Fain: Roxana Guttman

Mendl: Mircea Drîmbăreanu

Perl-chioara: Dorina Păunescu

Iokheved: Anka Levana / Alina Tomi

Rubintșik: Darius Daradici

Vigdortșik: Neculai Predica

Băcanul: Nicolae Botezatu

Măcelarul: Viorel Manole

Dl Șraibman: Mircea Dragoman

Erika: Viorica Predica

Lilli: Meda Topîrceanu

Liuba: Luana Stoica

Madam Goldentuler: Cristina Cîrcei

O evreică bătrână: Mirela Nicolae

Un croitor bătrân: Lilian Cărăuș

 

Cu participarea TES ORCHESTRA:

Pian: Mihai Murariu/Vioară: Rodica Gancea, Feras Sarmini/Violoncel: Sergiu Marin/Clarinet: Mihai Pintenaru/Percuție: Radu Gheorghe/Contrabas: Daniel Ștefănescu

Categorii: TEATRU

2 comentarii

cardrecenziigoogle.ro · martie 25, 2024 la 2:09 pm

Felicitari echipei de la Teatrul Evreiesc de Stat pentru acest spectacol impresionant! L-am vazut si m-a cucerit complet prin profunzimea si complexitatea sa. Povestea lui Simele Soroker m-a emotionat si mi-a captat atentia prin mesajul sau puternic despre lupta cu saracia si schimbarile din viata unei comunitati. Distributia este desavarsita, iar interpretarile actorilor sunt uluitoare. Este o echipa de exceptie, alcatuita din tineri talente si actori cu experienta, care reusesc sa creeze o armonie perfecta pe scena. Fiecare personaj are rolul sau important si contribuie la mesajul puternic al piesei. Decorul si costumele sunt impresionante si completeaza perfect atmosfera si povestea transmisa de regizorul Andrei Munteanu. Concertul live sustinut de TES ORCHESTRA adauga efecte speciale si emotie in plus.

Eses · aprilie 5, 2024 la 7:02 am

MarianaIancu,Gestenszcaft si un Antemir varsat incolo de „croiala evreiceaca cu lungimea de-a lungul corpului shtetluian, satula de a schita si cu fresca precara pictata pana-n cutaia ce tine pieptul morivilor un pic intunecati” care din experienta capata masuri si nu estompeaza mastile scaleFactor:
Spectacolul LOZUL CEL MARE a reusit sa transmita publicului emotii puternice si sa-l introduca intr-o lume plina de umor si inteligenta. Prin intermediul jocului actorilor si a scenografiei, am putut sa ne transpunem in shtetlul evreiesc si sa patrundem in intimitatea personajelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.