„Să vină la spectacol, că avem Ştrumfi, sânge, o puşcă şi o bombă gata de acţiune…, multe naţionalităţi şi o echipă mare şi faină.” Așa invita într-un interviu actorul Ciprian Nicula publicul să vadă spectacolul „No man’s land” după piesa lui Danis Tanović, montat de Alexander Morfov la Teatrul Naţional Bucureşti. Mă bag în vorbă și adaug. Aveți forță, ardere, aveți o poveste scrisă cu sânge și absurd, aveți umor amar și duioșie, dar mai ale puterea de a evoca și de a ne face să înțelegem un dezastru istoric, interetnic, uman, întâmplat la doi pași de noi, ceea ce mass media și cărțile de istorie nu au fost în stare să o facă. Fără această piesă de teatru, fără „Balcanicele” lui Hausvater de la Tony Bulandra Târgoviște și fără romanul Clarei Uson, „Fiica estului”, Războiul din Iugoslavia mi-ar fi rămas o imensă incertitudine.
Danis Tanović în drama de război „No man’s land” spune povestea lui Ciki, personajul principal, care se află pe un pământ al nimănui, între liniile de foc sârbești și bosniace, împreună cu un alt bosniac, Cera și cu un soldat sârb, Nino. Inamici inițial, alternând momentele dramatice de toleranță și ură cu acelea de pură omenie și chiar solidaritate, cei trei par a avea un inamic comun, absurd, obtuz, indiferent, anume forțele ONU, agenții de menținere a păcii în regiune.
Regizorul Alexander Morfov are o abordare amplă, impresionantă prin ansamblu și detaliu în același timp asupra acestei povești de-un realism crunt. Pe scena Sălii Studio, Nikola Toromanov creează un adevărat teatru de război, dar și o societate stratificată, împărțită între cei de jos, bieți pioni manipulați de istorie și destin și cei de sus, indiferenți, cinici, orbi și surzi la toate semnele realității de sub ei. Între ele, ca un tampon, un spațiu al neputinței eșuate, al încercărilor zadarnice de a dezamorsa bombe și tragedii, ținutul observatorilor
Lumina se joacă printre aceste spații, le aduce aproape de spectator sau le îndepărtează, pune în evidență personajele și lumile lor interioare pline de tumult (lighting design Chris Jaeger). Regizorul semnează și coloana sonoră(I feel good, Hallelujah, i Goran Bregović, „Brothers in Arms”) care, alături de umorul cazon, uneori frust, limbajul picant atât cât trebuie țin echilibru între spaimă și speranță, între pământ și cer.
O distribuție amplă, actori tineri și maturi ai TNB, susțin ritmul și suspansul piesei.
La Rareș Florin Stoica (Sergentul Marchand) și Ionuț Toader (Pierre, soldat UNPROFOR), mai mult ca la Andrei Atabay (Georges) observi abordarea pesonajelor de a-și susprinde inutilitatea și neutralitatea letală în fața realității căreia nu îi pot schimba cursul. În rândul celor bine poziționați, ștrumfii făloși și rigizi, Mihai Munteniţă (căpitanul Dubois) și Marcelo-S. Cobzariu(Generalul Khan). Blazat și inutil, George Piștereanu ilustează rolul decorativ al genistului german, sergentul Müller. Alexandra Sălceanu în rolul de reporter CNN, dar șin Fulvia Folosea (Martha) punctează superficialitatea și dorința cinică de a vinde moarte. Nicolae Dumitru, Ionuț Nicolae, Aurel Ungureanu, Silviu Negulete (Soldați / Reporteri) susțin distribuția principală cu vizibilă implicare.
Minunate scenele dintre cele două tabere, bosniacă și sârbă, când inamicii de pe câmpul de luptă se descoperă a fi prieteni vechi, cu mici bucurii comune, cu amintiri și, poate chiar cu gândul ca lumea lor să se reașeze în matcă. Denis Hanganu (Mile, ofițer sârb), Vitalie Bichir (Bosko, soldat sârb),alături de Eduard Adam (Celo, ofițer bosniac), Mădălin Mandin (Emir, soldat bosniac), Adrian Iosif Pop (Mirza, soldat bosniac) sunt un soi de personaj colectiv firesc, uman, burlesc pe alocuri, sentimental uneori, un grup statuar al omului simplu peste care se abat urgiile unei istorii pe care nu o aștepta și pe care nu o va înțelege niciodată.
Mihai Călin (Cera), Richard Bovnoczki (Ciki) și Ciprian Nicula (Nino) sunt formidabilul nucleu al acestei piese. Să stai două ore întins la orizontală, dar să poți presta un joc atât de dezinvolt, cu umor, ironie vecină cu cinismul, să păstrezi relația cu partenerii de scenă pe picior de egalitate, să te impui chiar prin replici rostite clar și răspicat, să reușești un final de piesă cutremurător în aceeași poziție sunt rezultatele unui talent viu dublat de asumare și muncă pentru ceea ce trebuie să fii pe scenă. Mihai Călin (Cera), unul dintre cele mi bune roluri în care l-am văzut!
Ciprian Nicula(Nino) este soldatul prea mic pentru un război atât de mare, un puștan căreia nu i-a reușit evadarea din lumea războiului, un timid careia duritatea îi este ca o haină strâmtă. Stingher într-o lume fără reguli sau cu reguli fără noimă, pendulând între dorința de a părea bărbat și substanța sa fragilă și casantă, Nino nu rezistă presiunii, nu înțelege manevrele și arabescurile războiului.
Richard Bovnoczki(Ciki), din nou într-un rol imposibil de uitat. De la prima apariție în scenă, hăituit și disperat până la cea în care din aceeași disperare trage în piciorul lui Nino, de la sensibilitatea prieteniei exprimate prin glume și priviri calde către Cera, la rechizitoriul dur și intransigent către mai marii Europei, de la tandrețea paternă revărsată asupra lui Nino la furia neputincioasă de a-l salva, Ciki este un conglomerat de stări, de frustrări, de dureri comune, o rană vie care nu se va lecui decât prin moarte.
Celebrul regizor de film bosniac Danis Tanovic, după ce a primit premiul Academiei Americane – Oscarul pentru lungmetrajul său de debut „Țara nimănui” a rostit cuvintele „Acesta este pentru țara mea, pentru Bosnia”. La a doua întâlnire cu piesa îmi permit să adaug:„Aceasta este pentru noi toți”.
„NO MAN`S LAND”
de Danis Tanović
Traducere: Andrei Marinescu
Regia, adaptarea, ilustrația muzicală: Alexander Morfov
Asistent regie: Claudia Machedon
Decor: Nikola Toromanov
Asistent decor: Ioana Iliescu
Costume: Andrada Chiriac
Light design: Chris Jaeger
Lupte scenice: Attila Nemeș
Distribuția:
Cera: Mihai Călin
Ciki: Richard Bovnoczki
Nino: Ciprian Nicula
Rambo / Generalul Schwartz: Marcelo-S Cobzariu
Sergentul Marchand: Rareș Florin Stoica
Căpitanul Dubois: Mihai Munteniţă
Pierre, soldat Unprofor: Ionuț Toader
Georges, soldat Unprofor: Andrei Atabay
Mile, ofițer sârb: Denis Hanganu
Bosko, soldat sârb: Vitalie Bichir
Celo, ofițer bosniac: Eduard Adam
Emir, soldat bosniac: Mădălin Mandin
Mirza, soldat bosniac: Adrian Iosif Pop
Sergentul Müller, genist: George Piștereanu
Jane Livingstone , reporter CNN Alexandra Sălceanu /Aylin Cadîr
Martha: Fulvia Folosea
Soldați / Reporteri: Nicolae Dumitru, Ionuț Niculae, Aurel Ungureanu, Silviu Negulete