Domnișoara Iulia urcă afișând o eleganță crepusculară, vorbindu-și sie însăși cu o tonalitate de eroină raciniană. Ea urcă, lăsând jos o lume cu nimic mai bună decât a ei care piere odată cu ea, ultimul vlăstar de viță nobilă. Ea nu se sinucide, murise de mult timp, ea ucide prin Citește mai mult
„O comedie hilară, doi actori simpatici, un prilej de a savura un capuccino cald într-o ambianță aristocratică.”, așa este prima impresie. Numai că, după câteva minute, tot eșafodajul stării de dolce vita se clatină, capuccino se răcește în ceașcă, uiți de el, pereții ornamentați nu te mai interesează, totul se Citește mai mult
Unul din cele mai sincere, intime, fremătătoare texte din literatura europeană. Un text ca un salt în timp spre psihologia modernă cu teoriile ei pretins noi despre parenting și traume, uitând că durerea, suferința, iertarea sunt vechi de când lumea și au fost deja puse în cuvinte. „Foaie pentru minte, Citește mai mult
Mă conectez, deci exist. Exist sau nu exist, aceasta-i întrebarea. Dar răspunsul, care este răăspunsul și cine are autoritatea de a-l da? Conecat sau DEconectat? Mai avem curajul răspunsurilor sau lăsăm întrebările să curgă pe lângă noi, noi ce anesteziați de notificări, înnamorați de like.uri, de-a dreptul disperați după urmăritori. Citește mai mult
Cine s-ar fi gândit că un roman scris în 1797 de Jane Austen, o femeie necunoscută în lumea literară, refuzat de primul editor, revizuit după 15 ani de autoare care îi schimbă titlul din „Primele impresii” în „Mândrie și prejudecată”, acceptat ulterior de un alt editor pentru £110 și publicat, Citește mai mult
Motto:„Și-ai să mă uiți, că și uitarea e scrisă-n legile-omenești…”(Ion Minulescu) Specialiștii spun că uitarea anumitor amintiri negative se asociază cu sănătatea mintală, iar persoanele care reușesc să lase în urmă întâmplările nedorite, pline de de regrete și eșecuri se reglează emoțional și pot merge mai departe Citește mai mult
Sunt spectacole despre care nu scrii imediat, timpul trece, vin altele, replicile se pierd, vocile se estompează, poate și chipurile devin difuze. Ce rămâne după asemenea spectacole? Cât de fragilă este amintirea lor? Povestea unei familii, o mamă şi un tată,care caută la sfărșitul războiului, trupul băiatului lor ucis pentru Citește mai mult
„Mă cheamă Pam. Nu e chineză, e numele meu. Pam. Ralf Pam. Piesa asta de teatru este despre mine și asta nu este o întâmplare. Momentan nu se întâmplă nimic. Încă nu am venit pe lume, e puțin cam plictisitor, nașterea mea încă nu a avut loc și atâta timp Citește mai mult
Orașul, captiv între dinții însângerați ai violenței. Orașul veșnic neadormit, mereu la pândă, mereu asmuțit contra celor ce îi frământă măruntaiele. Orașul orfan de lumină, de bucurie, de solidaritate. Familia, captivă în cușca traumelor, a resentimentelor și a polițelor neplătite. Familia veșnic nesățioasă de provocări și reproșuri. Familia orfană de Citește mai mult
Se surpă o lume și odată cu ea pier și gândurile, ideile, sentimentele care au însuflețit-o odinioară. Se dărâmă un templu și printre coloanele lui altădată falnice, gem strivite idealuri și așteptări, credințe și doruri. Se usucă verdele, rămânând un deșert gri, de piatră spartă, de valori crăpate sub lespezile Citește mai mult