Mă conectez, deci exist. Exist sau nu exist, aceasta-i întrebarea. Dar răspunsul, care este răăspunsul și cine are autoritatea de a-l da? Conecat sau DEconectat? Mai avem curajul răspunsurilor sau lăsăm întrebările să curgă pe lângă noi, noi ce anesteziați de notificări, înnamorați de like.uri, de-a dreptul disperați după urmăritori. Nici nu știm dacă suntem… Continuă lectura (DE)CONECTAT sau dincolo de frontierele firescului
Autor: Alina Maer
„MÂNDRIE ȘI PREJUDECATĂ (UN FEL DE)”,/Astă seară dansăm în familia Bennett
Cine s-ar fi gândit că un roman scris în 1797 de Jane Austen, o femeie necunoscută în lumea literară, refuzat de primul editor, revizuit după 15 ani de autoare care îi schimbă titlul din „Primele impresii” în „Mândrie și prejudecată”, acceptat ulterior de un alt editor pentru £110 și publicat, în sfârșit, în anul 1813(costul… Continuă lectura „MÂNDRIE ȘI PREJUDECATĂ (UN FEL DE)”,/Astă seară dansăm în familia Bennett
REMEMBER ME – ETERNA STRĂLUCIRE A UITĂRII
Motto:„Și-ai să mă uiți, că și uitarea e scrisă-n legile-omenești…”(Ion Minulescu) Specialiștii spun că uitarea anumitor amintiri negative se asociază cu sănătatea mintală, iar persoanele care reușesc să lase în urmă întâmplările nedorite, pline de de regrete și eșecuri se reglează emoțional și pot merge mai departe depășind obstacolele trecutului. Remember me… Continuă lectura REMEMBER ME – ETERNA STRĂLUCIRE A UITĂRII
CUVÂNTUL PROGRES ROSTIT DE MAMA SUNA TERIBIL DE FALS
Sunt spectacole despre care nu scrii imediat, timpul trece, vin altele, replicile se pierd, vocile se estompează, poate și chipurile devin difuze. Ce rămâne după asemenea spectacole? Cât de fragilă este amintirea lor? Povestea unei familii, o mamă şi un tată,care caută la sfărșitul războiului, trupul băiatului lor ucis pentru a-l înmormânta cum se cuvine.… Continuă lectura CUVÂNTUL PROGRES ROSTIT DE MAMA SUNA TERIBIL DE FALS
ASCENSIUNEA LUI PAM MAI POATE FI OPRITĂ?
„Mă cheamă Pam. Nu e chineză, e numele meu. Pam. Ralf Pam. Piesa asta de teatru este despre mine și asta nu este o întâmplare. Momentan nu se întâmplă nimic. Încă nu am venit pe lume, e puțin cam plictisitor, nașterea mea încă nu a avut loc și atâta timp cât încă nu sunt pe… Continuă lectura ASCENSIUNEA LUI PAM MAI POATE FI OPRITĂ?
ORFANI de omenie
Orașul, captiv între dinții însângerați ai violenței. Orașul veșnic neadormit, mereu la pândă, mereu asmuțit contra celor ce îi frământă măruntaiele. Orașul orfan de lumină, de bucurie, de solidaritate. Familia, captivă în cușca traumelor, a resentimentelor și a polițelor neplătite. Familia veșnic nesățioasă de provocări și reproșuri. Familia orfană de empatie, de înțelegere, de consens.… Continuă lectura ORFANI de omenie
ROMEO ȘI JULIETA, o poveste despre ură și întuneric
Se surpă o lume și odată cu ea pier și gândurile, ideile, sentimentele care au însuflețit-o odinioară. Se dărâmă un templu și printre coloanele lui altădată falnice, gem strivite idealuri și așteptări, credințe și doruri. Se usucă verdele, rămânând un deșert gri, de piatră spartă, de valori crăpate sub lespezile unui prezent uscat. Pietrele de… Continuă lectura ROMEO ȘI JULIETA, o poveste despre ură și întuneric
Proiectele culturale, între rațiune și simțire
Anul trecut, într-un sondaj public cu scopul de a analiza impactul proiectului cultural „Timișoara, capitală europeană”( Sondaj IRES: Programul ”Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”), rezultatele au arătat că acesta se află ca interes înaintea calificării echipei de fotbal a României la europene. Să fi fost intervievații dezintersați de fotbal sau societatea noastră simte… Continuă lectura Proiectele culturale, între rațiune și simțire
ULTIMA DORINȚĂ
Gânduri-rânduri, azi, de Ziua Mondială a Prevenirii Suicidului Motto „Oricât de absurd este, există un singur întuneric, pentru toată lumea”.(Alessandro Baricco)Spectacolul „ULTIMA DORINȚĂ”, text și regie Radu Popescu s-a hrănit, se hrănește încă dintr-o poveste de viață. Care este raportul dintre ficțiune și realitate nu mai contează, contează doar verosimilitatea și adâncimea poveștii, multiplele ei… Continuă lectura ULTIMA DORINȚĂ
EMAUS, șoaptele și urletele adolescenței
Adolescenții…cei ce irită, zgârie, înțeapă. Cei ce urlă ca un animal în capcană și șoptesc dureri înghițindu-și saliva și spaima.Adolescenții…cei fără axiome, certitudini, aripi. Cei ce uită să zâmbească, să viseze, să rostuiască. Fericiți cei săraci cu visul, căci a lor va fi împărăția de niciunde spre nicăieri.EMAUS, spectacol al Teatrului Excelsior, regie Edda Coza… Continuă lectura EMAUS, șoaptele și urletele adolescenței