Autor: Alina Maer

Haos. Șoc și groază. Frustrare.Violență în  valuri de sânge și șuvoaie de râs. Nebunie revărsată năvalnic. Intoleranță hidoasă.  Disperare camuflată în tărie de caracter.  Prostie, grămezi  de prostie, absurdă și arogantă, naivă și înfricoșătoare, inconștientă  și  fudulă. Despre toate acestea, despre oameni  pierduți în mirajul idealurilor, despre trivialul vieţii de zi cu zi, despre criza … Continuă lectura LOCOTENENTUL DIN INISHMORE prea mic pentru un război atât de mare

Când se trage cortina ai impresia că nimfele Parnasului s-au pus de acord să te convingă că în Eden cerul este roșu și copacii amurgesc a toamnă. Siluetele lor albe se decupează ca niște fâlfâiri de înger căzut, gata să să își ispășească pedeapsa trufiei. Trufia și vanitatea, ambiția și dorința de mărire, orgoliul și … Continuă lectura PANDORIUM sau o luptă-i viața…

Începe lejer, cu poante și glume, cu rememorarea unor aventuri picante ale tinereții. Ești prietena ei bună căreia îi povestește  câte-n lună și-n stele, făcând-o părtașa unor vremuri  în care dulcea pasăre a tinereții  plana trufașă asupra menajeriilor  de sticlă și de  frustrare ale vârstei adulte. Chicotești, zâmbești, te bușește râsul, dar este ceva inconfortabil… Continuă lectura FETE ȘI BĂIEȚI sau rugă pentru copii

Ar fi o impietate să disecăm arid și mecanic. I-ai sparge frumusețea dăltuită în mister și inefabil.  Ai tulbura marea de tăcere sau te-ai îneca în marea de cuvinte. Ți-ai pierde  chipul, poate și sufletul, privindu-te în oglinzi convexe și concave care se joacă de-a lumina, de-a remușcarea, de-a durerea. Te-ai scufunda în oceanul inconștient… Continuă lectura PERSONA.

„Rusia va fi frumoasă.” Sperau „drepții „lui Camus, cei ce nu aveau timp prntru iubire, abia având timp pentru dreptate, cei ce nu iubeau viața, ci dreptatea care era mai presus ca viața, cei ce credeau că dincolo de ură nu mai este nimic și că a muri pentru o idee este singurul mod de… Continuă lectura CEI DREPȚI

Înarmați cu bețe sau doar cu aroganță, apărați de  scuturi de fier sau doar de ipocrizie continuăm să ne spargem dinții și sufletele încăierându-ne inutil și sălbatic, rămânând în picioarele goale nu ca un semn al smereniei, ci ca o nevoie atavică de a simți glodul aspru. Adulții din noi poartă în spate poverile regulilor… Continuă lectura ZEUL MĂCELULUI cere încă ofrande

În Amfiteatrul Îngerului pumnii au consistența sărată a lacrimilor, iar  mănușile de box sunt pline de revoltă și durere. În Amfiteatrul Îngerului palmele sângerează frustrare, iar torsurile sunt încorsetate în convenții și prejudecăți. În Amfiteatrul Îngerului înfrângerea poartă hainele de glorie ale victoriei, iar victoria se înveștmântează în straie cernite. În Amfiteatrul Îngerului niciun înger… Continuă lectura KNOCKOUT sau micuțele doamne poartă mănuși de box

Sub bolta cerească femeile încă tricotează visuri ca să le țină de cald în strânsorile aspre și unsuroase  ale nopții și ale soților. Sub bolta cerească femeile încă se cred comete fugare pe un pământ al bărbaților  mirosind a sudoare și rachiu.  Încă îndură tăcerea asurzititoare și țipătul mut, pumnul și biciul, palma și rânjetul.… Continuă lectura BOLTA CEREASCĂ

APROAPE că ai vrea să nu se termine ci să se depene alte și alte povești. Ai fost, ești sau vei fi în fiecare dintre ele. Tu, întreg sau o părticică din tine. Ai așteptat, ai pretins, te-ai fâstâcit, te-ai întristat, te-ai rătăcit, te-ai găsit, te-ai însingurat, te-ai frânt, te-ai aprins și te-ai stins. Ai… Continuă lectura APROAPE de noi, ca noi