Autor: Alina Maer

  Câine cu Om sau Om fără Câine? Inimă de Câine sau Om fără inimă? Om și Câine sau Om singur? Cine pe cine salvează? Cine ce îngroapă? Citesc păreri și cronici despre spectacolul TOTO KERBLAMMO! de Tim Crouch de la Teatrul Unicorn și în toate se vorbește despre povestea unei fetițe și a câinelui… Continuă lectura TOTO! /Dincolo de curcubeu și de pod e iubirea

„Să locuiești în curcubeu/Și în metaforă mereu.”mi-a scris într-un început de primăvară poetul Nicolae Stanciu(sau Nae, Poetul, pentru apropiați). Nu într-un mail mi-a scris, nici într-un sms, ci pe colțul unui șervețel de lângă ceașca de cafea pe care o beam împreună cu prietenii lui, într-o dimineață  blândă și îngăduitoare. Timpul avea răbdare cu noi.… Continuă lectura Căderea blândă a unui Poet/Reqviem pentru Nicolae Stanciu(1940–2025)

Mai țineți minte nevinovatul joc al copilăriei noastre? Regulile sunt simple: se întreabă reciproc „adevăr sau provocare?” Dacă aleg adevărul, trebuie să răspundă la o întrebare la alegerea celui care o pune. Dacă aleg provocarea, cel care îl întreabă îl provoacă să facă ceva. Mi-a venit în minte  acest balans ludic  între realitate și minciună,… Continuă lectura NEGUȚĂTORUL DIN VENEȚIA/ Adevăr sau provocare?

  Te privește drept în ochi. Te scrutează, vrea să afle dacă o înțelegi sau caută ea la rându-i să te înțeleagă. Menține contactul vizual nemilos, oprindu-ți parcă respirația. A intrat în forță pe scenă, în timpul tău, în Universitate, în sala de judecată. Emană putere, siguranță și  o inteligență ce te complexează. Inteligența este… Continuă lectura PRIMA FACIE/Și legea se împușcă, nu-i așa?

  S-au terminat proviziile de hrană și de omenie. Nu mai avem surse de alimente și de bună-cuviință. Ne paște extincția ca specie, ca energie rațională. Se strânge pământul, se contractează  cerul. Se golesc cuferele, casetele, inimile. Ne lepădăm de părinți, de trecut, de istorie. Ne travestim în fantoșe  zdrențuite. Semănăm din ce în ce… Continuă lectura ÎN LARGUL MĂRII sau marea crăpelniță a umanității

„E sărbătoare la Teatrul de Revistă…” fredonez la câteva zile după spectacol, semn că acesta și-a atins scopul principal, acela de a fi un musical prietenos și greu de uitat. Pentru că, se spune  în legi nescrise, dacă nu pleci cu o melodie în minte după un spectacol de musical, atunci acesta și-a ratat menirea.… Continuă lectura MOARTE, SĂRBĂTOARE ȘI SWOT LA TEATRUL DE REVISTĂ

Oțel, fier, gratii, cravașe, lanțuri, cuști. Cuști de câini, de oameni, de idei. Vuiet, sunet metalic, alarmă. Alarmă pentru  câini, pentru oameni, pentru  idei. Lacăte, zăbrele, ziduri. Ziduri împotriva câinilor, oamenilor, ideilor. Câini versus oameni, oameni versus idei, un triptic în jurul căruia, într-o superbă metaforă a urmărilor asumate sau neasumate pe care alegerile și… Continuă lectura PACEA ETERNĂ/ Câini versus oameni, oameni versus idei

Nu, nu am plâns la final. Nu mă învinovățesc de sensibilitate perforată. Nici nu pic într-o introspecție inutilă. Nu m-am exaltat, nu m-am identificat, nu m-am pierdut. Rațiunea a prins avans în fața emoției. Afectul s-a lăsat cucerit de luciditate. De fapt, am văzut un spectacol de teatru foarte bun, încât ceea ce părea o… Continuă lectura ȘAPTE MINUTE DUPĂ MIEZUL NOPȚII / La miezul nopții a lucit o stea

Se scrie apăsat și intens despre spectacolul Mary Stuart de la Teatrul Național București. Se înmoaie pana în  admirație, în nedumerire, dar  și în răutate  intrigantă. Nu spectacolul este marea miză, ci autorul lui. Nu drama lui Schiller stârnește pasiuni și pasionați, ci punerea în scenă.  Nu Icke, nu Zweig, nici Schiller, nu Elisabeta și… Continuă lectura MARY STUART sau rațiuni de Stat și de Teatru

Spectacolul „Cazul Țundrea” de la Teatrul Apropo s-a pliat pe expriența celor 25 de ani  de avocatură și  mi-a reamintit de vechiul dicton latin „Fiat justiție pereat mundi ” care se traduce prin “Să se facă justiţie, de-ar fi să piară lumea”. Aceasta se pare că e o prelucrare după Seneca.Seneca, filosoful stoic ne povestește… Continuă lectura Cazul „Țundrea”/Fiat justiția, non pereat mundi