„E ceva putred în Danemarca.”, în Danemarca, în lume, în noi. Atât de putred, încât totul colcăie, se frământă, icnește, scheaună, viermuiește în mintea și sufletul nostru. Totul e pâclos, neclar, incert. Strigăm după ajutor secerați la pământ, cu mâini întinse de rugător, implorând drumuri, certitudini, puncte de sprijin. „Padre, papa, father…”se aude de prin toate colțurile, de parcă nu doar gura ar rosti cuvintele, ci și mâinile, ochii, trupurile întregi. Suntem doar un strigăt, doar o implorare. Rostirea s-a blocat în ele, nu mai găsește drum spre rațiune. Așa începe „Grand Hotel Danemarca”, o adaptare…nefiresc sau firesc de liberă după Hamlet de William Shakespeare, traducere George Volceanov, adaptare și regie Mike Săvuică. .
Ce-ar fi dacă Danemarca ar fi un Grand Hotel? Ce-ar fi dacă scopul lui Claudius nu ar fi coroana, ci pachetul majoritar de acțiuni de la acest hotel? Ce-ar fi dacă lupta pentru supremație s-ar da nu în sălile unui castel, ci în camerele și holurile unui hotel? S-ar schimba ceva din patimile omenești, ar căpăta întrebările existențiale alte răspunsuri? Frica ar mușca mai puțin hulpav din oameni? Gustul răzbunării nu s-ar mai amesteca cu cel al sângelui? Nimic nou sub soare, Shakespeare ar zâmbi trist, șoptind „Și acum..Nici acum nu s-a curățit putreziciunea?”
Adaptarea nu siluiește textul, nu-l văduvește de sensurile inițiale, doar îl concentrează și recompune păstrându-i linia dramatică, tipologiile, conflictele și răsturnările de situație în momente cheie. Mai mult, sunt inserate bucăți celebre din text, fără nicio modificare, cât să prindă și pe receptorul mai conservator. Se vede că nu este lucrat în pripă, că regizorul Mike Săvuică s-a gândit ceva vreme până a avut curajul să se apropie de acest text iconic al dramaturgiei universale. Alături de abordarea regizorală, coregrafia (Paul Cimpoieru, Mike Săvuică) este un mare plus al spectacolului. Montarea are ritm, dinamism, te ține în priză, interacțiunile fizice dintre actori însoțesc textul, totul este în mișcare, violența plutește în aer, lăcomia se contorsionează în strigăte, promiscuitatea șuieră dezgustător. Excelentă ideea corului(Ştefan Cudalb, Ioana Mărăscu, Daria Brojban, Jennifer Dumitraşcu, Tudor Bondoc, Iana Oprişa, Vlad Ciofiac) căruia poți să îi atribui multe valențe: aceea de inconștient care își strigă dorința nesățioasă de răzbunare, de chip al Fricii, dar și de haită a Eriniilor dezlănțuite și dornice de sânge.
Coloană sonoră (Andrei Duţu şi Ioana Sihota – Jazzy Jo ) este eclectică și surprinzătoare, doar suntem într-un hotel unde muzica trebuie să fie pe toate gusturile, să atingă toate inimile, așa că acceptăm sonoritățile ce vin dinspre holul hotelului, proiectat în spate, în prelungirea scenei, fie că sunt cântece lăutărești sau americane, fie că sunt antrenante sau melodramatice.
Un spectatol original, un regizor tânăr nu pot avea în completare decât actori la fel de tineri. , Așa că, permiteți spectatorului pretențios, dar sincer, să sublinieze câteva nume, într-un mod aleatoriu. Ştefan Cudalb și Daria Brojban, parte din Cor, se remarcă în orice rol, oricât de mic, printr-o expresivitate cred că nativă, la care adaugă credința că orice gest și replică trebuie însoțite de concentrare, nimic nelăsându-se la voia întâmplării. Cătălin Gheorghe (Hamlet), grea misie a avut, dar a săvârșit-o cu energie și charismă. E frumos, provocator, are multe fețe, foarte bun pe mișcare scenică, având în el eleganța și viclenia unui animal de pradă și dacă va acorda mai mult timp rostirii textului, va avea un drum frumos în teatru, dar și cinematografie. Silvia Eliza Culianu(Gertrude) senzuală și impunătoare, câștigă mai ales în acele momente în care nu este în prim plan, dar nu uită nicio secundă cine este și ce trebuie să facă pe scenă, așa că te trage după ea, să îi urmărești parcursul. Sevila Iriş(Ofelia) a pus la bătaie toate resursele, vrând să ne demonstreze că poate fi Ofelia, lucru ce a dezavantajat-o în scena nebuniei, dar rămâi din personajul cu ei cu senzația de ludic, de prospețime. Alexandru Surulescu în Guildensterne, are un fel inteligent și pătrunzător de a privi și de a rost replicile cu sens prevestitor de nenorocire, cu o ironie fină, aproape insesizabilă. Paul Cimpoieru (Stafia) are ceva christic în ochi și gesturi, pare un Dumnezeu pantocrat care ar vrea să îmbrățișeze aceasă umanitate bântuită de păcate, ca să o redea marii ordini universale.
Sunt toți tineri, foarte tineri, studenți sau proaspeți absolvenți și, se simte, și-au dorit mult ca acest spectacol„să le iasă”. Talentul și meșteșugul s-au luat la întrecere, stabilind pe rând victorii, înfrângeri sau armistiții. Mai este mult de lucru cu actorii din distribuție, dar timpul, voința și iubirea de teatru le vor da șansa șlefuirii și înveștmântării cu hainele felurite și captivante ale Actorului celui mare. Sunt pe drumul cel bun și este minunat că există oameni de teatru care cred în ei (Mike Săvuică este unul dintre aceștia), că există sponsori care să le susțină producțiile și, mai ales, că există public gata să îi primească cu iubire și încredere. A fost un public tare bun în sala de la Teatrul Infinit, de toate vîrstele, dar mai ales de vârsta echipei de creație, un public care și el va crește și va învăța alături de această nouă generație
În timpul spectacolului, la finalul ei, după spectacol, mi-au venit în minte fragmente întregi din „Tăunul”ca noaptea, după mult timp, să îl visez pe tata, în frig, în zapadă. „Tată, padre, papa, father…”
GRAND HOTEL DANEMARCA
după HAMLET de William Shakespeare
Traducerea: George Volceanov
Regia şi adaptarea: Mike Săvuică
Coregrafie: Paul Cimpoieru, Mike Săvuică
Scenografie şi costume: Cilem Turkoz
Muzică: Andrei Duţu, Ioana Sihota (Jazzy Jo)
Video design: Diana Butnaru
Light design: Andrei Marin
Distribuţia:
Hamlet – Cătălin Gheorghe
Stafia – Paul Cimpoieru
Gertrude – Silvia Eliza Culianu
Claudius – Andrei Rădulescu
Polonius – Dragoş Dumitru/ Vlad Ciofiac
Ofelia – Sevila Iriş
Horaţio – Alin Aronovici
Laert – Andrei Marin
Reyna – Marina Munteanu
Osric – Radu Florescu
Preotul şi Preoteasa – Andrei Duţu şi Ioana Sihota (Jazzy Jo)
Rosalia – Cristiana Mihai
Guildensterne – Alexandru Surulescu
Cor ansamblu (gândurile lui Hamlet): Ştefan Cudalb, Ioana Mărăscu, Daria Brojban, Jennifer Dumitraşcu, Tudor Bondoc, Iana Oprişa, Dragoş Dumitru/ Vlad Ciofiac