Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău, ediția a X-a
10–21 septembrie 2025
În septembrie, Chișinăul se transformă în capitala teatrului românesc și european. Cortina se ridică, luminile se aprind și, pentru două săptămâni, orașul respiră altfel: în ritmul intens al spectacolului, al emoției împărtășite, al întâlnirii dintre artiști și public. Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, ajunsă la a zecea ediție, devine o adevărată ofensivă culturală, o pledoarie pentru libertate și demnitate artistică, o confirmare că arta poate fi un scut și o punte în vremuri tulburi.
Istoria acestui eveniment începe în 2015, ca rod al unei inițiative comune a doi oameni de teatru cu vocație de constructori de punți: Ion Caramitru, directorul Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, și Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Într-o perioadă în care spațiul public moldovenesc era marcat de tensiuni identitare și de propagandă agresivă pro-rusă, cei doi au gândit o „ofensivă culturală” care să aducă, an de an, la Chișinău, cele mai importante spectacole din România. Ideea era simplă și curajoasă: să ofere publicului de pe ambele maluri ale Prutului acces direct la teatrul de cea mai bună calitate și, în același timp, să transmită un mesaj de solidaritate culturală și de apartenență europeană.
De atunci, Reuniunea a crescut constant, ajungând să fie considerată cel mai mare festival european al artelor scenice organizat în Republica Moldova. Ion Caramitru, plecat dintre noi, rămâne fondatorul spiritual al evenimentului, cel care a dat greutate simbolică primei ediții și care a văzut în acest festival un „pod de lumină” între București și Chișinău. Petru Hadârcă, cu discreție și energie, a devenit sufletul manifestării: manager, regizor, promotor cultural, el a reușit să adune în jurul Reuniunii instituții, artiști și un public fidel, care așteaptă fiecare toamnă ca pe o sărbătoare.
Titlurile alese pentru fiecare ediție au avut valoarea unor manifeste. În 2023, motto-ul a fost „Atât de aproape”, un apel la recunoașterea proximității culturale și identitare dintre România și Moldova. În 2024, genericul „Conexiuni europene” a plasat festivalul într-un orizont continental, subliniind că teatrul românesc, de pe ambele maluri, aparține Europei. Iar în 2025, ediția aniversară se desfășoară sub titlul puternic și luminos „Scena unei lumi libere”, o afirmație de principiu într-o epocă în care libertatea este amenințată, dar și reafirmată prin artă.
Rolul Institutului Cultural Român, prin prezența constantă și implicarea filialei „Mihai Eminescu” din Chișinău, a fost decisiv. ICR a susținut financiar și logistic participarea teatrelor din România, a promovat evenimentul pe plan internațional și a stimulat apariția unor coproducții și parteneriate. În felul acesta, Reuniunea nu a rămas doar un eveniment româno-român, ci s-a deschis către Europa, devenind o scenă de dialog intercultural.
Programul ediției aniversare este unul fastuos și divers. Cortina se ridică pe 10 septembrie cu spectacolul „Mary Stuart”, adaptare de Robert Icke după Friedrich Schiller, regizat de Andrei Șerban, cu scenografia semnată de Helmut Stürmer, un spectacol de rezonanță, cu șapte nominalizări UNITER și selecționat în Festivalul Național de Teatru 2025. Urmează apoi o paradă de spectacole aduse de teatrele naționale din București, Iași, Craiova, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureș. Li se alătură, desigur, teatrele din Republica Moldova, cu premiere și producții reprezentative, între care se numără și „Patimile după Iov” la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, premieră, în regia Luminiței Țâcu și spectacole dedicate dramaturgiei române contemporane, precum „Țara lui Gufi” de Matei Vișniec, regie Dan Tudor și. Publicul se va bucura și de alte spectacole premiate în Romînia:„Incendii”, producție Teatrul de Stat Constanța, regia Alexandru Mâzgăreanu și ”Pădurea asumaților”, Teatrul „Matei Vișniec” din Suceava în regia lui Andrei Măjeri.
Un moment de solidaritate culturală deosebit îl aduce prezența, pentru al patrulea an consecutiv, a Teatrului Național „Ivan Franko” din Kiev, care prezintă „Tartuffe” de Molière, în regia lui Dmytro Bogomazov. În plin război, această participare devine o mărturie a forței artei de a rezista și de a spune adevărul, chiar și în cele mai dificile circumstanțe.
Dincolo de spectacolele propriu-zise, Reuniunea se deschide către alte forme de expresie artistică. Secțiunea de teatru radiofonic aduce în atenția publicului producții realizate de Teatrul Național Radiofonic (Radio România) și de Radio Moldova, inclusiv două spectacole realizate în coproducție cu participarea actorilor de pe ambele maluri ale Prutului. În paralel, expozițiile dau un plus de culoare și reflecție: „Mihai Țăruș – Esența vizibilului” și „Ecoul unei absențe”, instalație multimedia semnată de Florin Ghioca, invită publicul să privească teatrul și arta vizuală ca pe forme complementare de înțelegere a lumii.
Nu lipsesc lansările de carte și conferințele tematice. Una dintre cele mai emoționante este dedicată memoriei lui Ion Caramitru, „Experiența Oamenilor Ilustri – Ion Caramitru”, o evocare a marelui actor, regizor și manager care a crezut cu tărie în destinul european al culturii românești. Lansarea volumului „Sărutul în teatru” propune o reflecție culturală și antropologică asupra unui gest universal, dar diferit codificat în diverse spații și epoci. Autorul, Călin Ciobotari, va explora simbolistica și semnificațiile sărutului în artă, literatură și mentalul colectiv. Evenimentul va fi moderat de Ivan Pilchin, poet, eseist și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Alte întâlniri îi aduc în fața publicului pe actori consacrați, regizori și critici, într-un schimb de idei menit să inspire și să formeze noi generații de creatori și spectatori.
„Despre creație și nevoia de libertate” este titlu conferinței cu Dragoș Buhagiar și Constantin Chiriac.„Un artist trebuie să lase urme în locurile pe care le străbate. Creația sa trebuie să amprenteze spațiul și timpul în care acesta își desfășoară activitatea, să producă o schimbare, să dăruiască locul, scena, teatrul, oamenii care îl însoțesc în călătorie cu propria sa substanță artistică, creatoare, ontologică.Cultura reprezintă memoria afectivă și subiectivă a unei națiuni. (Citate din „Scenograful la răscruce de arte” de Dragoș Buhagiar). Acest volum și „Un spațiu nou, un teatru nou” volum axat pe Fabrica de Cultură (Sala „Eugenio Barba”) din Sibiu, sunt titlurile celor două cărți semnate de Dragoș Buhagiar, publicate la Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, care vor fi lansate în cadrul evenimentului.
Interesantă va fi întâlnirea cu titlu „Educație și teatru”. Evenimentul aduce la aceeași masă oameni de teatru, pedagogi, bibliotecari și tineri cititori și spectatori pentru a explora rolul artei scenice în formarea publicului de mâine, pornind de la volumul „Băiețelul din teatru” (ARC, 2024) de Maria Pilchin, o carte despre întâlnirea copilului cu universul teatral. Nu lipsesc evocările marilor artiști basarabeni. Profesorul și regizorul Mihai Fusu, alături de colegii săi de generație – Nelly Cozaru, Gheorge Petraru, Emil Gaju, Petru Hadârcă, Petru Vutcarău, Tatiana Lazăr, Valentin Delinschi își amintesc de lecțiile de Teatru și de viață învățate de la Ion Ungureanu.
Pentru Chișinău, Reuniunea Teatrelor Naționale Românești este mai mult decât un festival. Este o sărbătoare a limbii române, o reconfirmare a identității europene și un act de rezistență culturală într-o regiune marcată de tensiuni geopolitice. Pentru publicul moldovean, este șansa de a vedea cele mai importante spectacole din România, de a întâlni artiști consacrați și de a participa la un dialog viu cu valorile contemporane. Pentru artiști, este o ocazie de a lucra împreună, de a descoperi un public entuziast și exigent, și de a trăi bucuria comuniunii prin artă.
Astfel, la zece ani de la prima ediție, Reuniunea s-a transformat într-o instituție culturală cu identitate proprie, într-un reper al toamnei teatrale și într-un simbol al solidarității. De la „Atât de aproape” la „Conexiuni europene” și acum „Scena unei lumi libere”, fiecare titlu a marcat o etapă, o treaptă în evoluția acestui festival care respiră libertate și speranță.
Reuniunea Teatrelor Naționale Românești la Chișinău este, în esență, o poveste despre curaj, despre identitate și despre forța artei de a construi poduri. Este o ofensivă culturală la turații maxime, dar și un exercițiu de memorie și de conștiință. Este dovada că, atunci când teatrul își asumă rolul de voce a comunității, scena devine mai mult decât un spațiu de joc: devine o scenă a libertății.
Program Reuniune https://reuniune.md/program