Categorie: TEATRU

Comunicatul oficial de la  ora 18.00  ne îndeamnă să  evităm deplasările inutile.Mă întreb cum poate fi catalogat drumul meu la București să revăd o piesă de teatru. În teatrul cu fotolii roșii se joacă  „O relație deschisă” și mie îmi tare dor de teatru în sală. Am căutat definiția relației deschise în literatura de specialitate:„… Continuă lectura O RELAȚIE DESCHISĂ

Doare tare palma lui Nenea Iancu. Nu doar că doare, dar ea se întinde  cu forțe supranaturale peste noi toți, dă cu noi de toți pereții, nu le lasă răgaz să ne ștergem sângele de republicani vanitoși și emfatici. De frica ei sau de neputința noastră fugim în cerc închis, ne agităm bezmetic, strigăm, urlăm,… Continuă lectura D-ALE CARNAVALULUI, d-ale nopții noastre interioare

  Mă înclin în fața fiecărei balerine, fiecărui dansator și  solist de cor. Mă înclin în fața fiecărui om din echipa de tehnică și artistică, în fața fiecărei mâini care a croit, a machiat, a coafat. Mă înclin în fața acelor nume scrise cu litere mici sau care chiar lipsesc de pe afiș, cu aceeși … Continuă lectura KISS ME, KATE

  Mi-ar fi plăcut să nu mai văd  pe scenă cuburi: un cub mare în care se înghesuie toate personajele  și în care se află mai multe cuburi mici. De ce? Pentru că este inflație de cuburi în scenografiile românești.  Îmi vin rapid în minte cubul cel mare din Agnes(Nottara), cuburile mici din Forma lucrurilor(Comedie)… Continuă lectura LEGĂTURILE  KLAREI

  În spectacolele lui Gigi Căciuleanu nu știi ce să iubești mai întâi: mișcarea, gestul, aluzia, ideea sau  cuvântul. În noua producție a Teatrului Dramaturgilor Români nu doar  țesătura fină a dansului se așterne în fața spectatorilor, ci și cuvertura aspră a cuvântului alambicat, întors, rupt, aglutinat, rearanjat, contorsionat, dezmembrat, dar întotdeauna plin de semnificații… Continuă lectura JUNGLA TEVE

Pentru că te stârnește  să cauți și ă citești despre autorul  Thomas Bernhard, cel care spunea: „Sunt probabil condamnat pe viaţă la calificativul de scriitor negativist. Casa mea este ca o temniță imensă. Îmi place foarte mult; pereții sunt cât se poate de goi. E gol și frig și asta are un efect foarte bun… Continuă lectura CREATORUL DE TEATRU

…a ta, a  noastră, dar mai ales dragostea lor. Iubiri diferite, nebune, înflăcărate, dependențe obsesive, dureri mocnite, doruri tânguitoare, iubiri carnale sau stilizate, iubiri ce au definit personalitatea feminină mereu nedefinită. Cherche la famme! Cu siguranță o veți găsi culegând de pe străzile memoriei aceste femei superbe, incomplete, cusându-le pe toate cu firul dorinței într-un… Continuă lectura BRÂNCUȘI, DRAGOSTEA MEA!

Dragă, Andreea, ce-a fost cu tine în seara aceasta? Ai vrut să îți pui sufletul și trupul pe tăvile ruginite din mințile noastre ca să vezi cine înfige primul cuțitul? Știi, oamenii sunt, suntem răi și ne speriem repede. Iar când ne speriem, încercăm să ucidem ceea ce nu înțelegem, nu să înfruntăm deschis. Te-ai… Continuă lectura NU EU

Nu, nu este o recenzie. Nu am nici competența efectuării ei, nici timpul necesar documentării. Este doar o poveste. O poveste despre o seară rece de toamnă din anii optzeci în care, în cea mai mare sală văzută vreodată pe care ochii mei abia o puteau cuprinde, într-un spațiu desprins parcă din romanele lui Petru… Continuă lectura CUIBUL DE VIESPI sau stupul gol de sentimente

Am iubit-o pe Lizzie când era doar o voce, înainte să aibă un chip. La un aparat de radio vechi tristețea ei se prelungea în mine și mi se părea că suntem surori întru simțire și întru așteptarea unui om care să  ne aducă ploaia și  nouă pe noi însene. Apoi am invidiat-o privindu-i chipul … Continuă lectura OMUL CARE ADUCE PLOAIA și luna, și lumina, și…