„ În teatru este vorba despre viaţă. Acesta este punctul de pornire şi nu există nimic mai important. ” ( Peter Brook )
Mă conectez, deci exist. Exist sau nu exist, aceasta-i întrebarea. Dar răspunsul, care este răăspunsul și cine are autoritatea de a-l da? Conecat sau DEconectat? Mai avem curajul răspunsurilor sau lăsăm întrebările să curgă pe lângă noi, noi ce anesteziați de notificări, înnamorați de like.uri, de-a dreptul disperați după urmăritori. Citește mai mult…
Cine s-ar fi gândit că un roman scris în 1797 de Jane Austen, o femeie necunoscută în lumea literară, refuzat de primul editor, revizuit după 15 ani de autoare care îi schimbă titlul din „Primele impresii” în „Mândrie și prejudecată”, acceptat ulterior de un alt editor pentru £110 și publicat, Citește mai mult…
Motto:„Și-ai să mă uiți, că și uitarea e scrisă-n legile-omenești…”(Ion Minulescu) Specialiștii spun că uitarea anumitor amintiri negative se asociază cu sănătatea mintală, iar persoanele care reușesc să lase în urmă întâmplările nedorite, pline de de regrete și eșecuri se reglează emoțional și pot merge mai departe Citește mai mult…
Sunt spectacole despre care nu scrii imediat, timpul trece, vin altele, replicile se pierd, vocile se estompează, poate și chipurile devin difuze. Ce rămâne după asemenea spectacole? Cât de fragilă este amintirea lor? Povestea unei familii, o mamă şi un tată,care caută la sfărșitul războiului, trupul băiatului lor ucis pentru Citește mai mult…
„Mă cheamă Pam. Nu e chineză, e numele meu. Pam. Ralf Pam. Piesa asta de teatru este despre mine și asta nu este o întâmplare. Momentan nu se întâmplă nimic. Încă nu am venit pe lume, e puțin cam plictisitor, nașterea mea încă nu a avut loc și atâta timp Citește mai mult…
Orașul, captiv între dinții însângerați ai violenței. Orașul veșnic neadormit, mereu la pândă, mereu asmuțit contra celor ce îi frământă măruntaiele. Orașul orfan de lumină, de bucurie, de solidaritate. Familia, captivă în cușca traumelor, a resentimentelor și a polițelor neplătite. Familia veșnic nesățioasă de provocări și reproșuri. Familia orfană de Citește mai mult…
Se surpă o lume și odată cu ea pier și gândurile, ideile, sentimentele care au însuflețit-o odinioară. Se dărâmă un templu și printre coloanele lui altădată falnice, gem strivite idealuri și așteptări, credințe și doruri. Se usucă verdele, rămânând un deșert gri, de piatră spartă, de valori crăpate sub lespezile Citește mai mult…
Anul trecut, într-un sondaj public cu scopul de a analiza impactul proiectului cultural „Timișoara, capitală europeană”( Sondaj IRES: Programul ”Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”), rezultatele au arătat că acesta se află ca interes înaintea calificării echipei de fotbal a României la europene. Să fi fost intervievații dezintersați de Citește mai mult…
Gânduri-rânduri, azi, de Ziua Mondială a Prevenirii Suicidului Motto „Oricât de absurd este, există un singur întuneric, pentru toată lumea”.(Alessandro Baricco)Spectacolul „ULTIMA DORINȚĂ”, text și regie Radu Popescu s-a hrănit, se hrănește încă dintr-o poveste de viață. Care este raportul dintre ficțiune și realitate nu mai contează, contează doar verosimilitatea Citește mai mult…
Adolescenții…cei ce irită, zgârie, înțeapă. Cei ce urlă ca un animal în capcană și șoptesc dureri înghițindu-și saliva și spaima.Adolescenții…cei fără axiome, certitudini, aripi. Cei ce uită să zâmbească, să viseze, să rostuiască. Fericiți cei săraci cu visul, căci a lor va fi împărăția de niciunde spre nicăieri.EMAUS, spectacol al Citește mai mult…