Categorie: BUCURII SIMPLE

Există încă un vis ca o lumină difuză, o făgăduință că oricine, indiferent de unde vine, ce nume poartă sau ce greutăți îl apasă, poate atinge fericirea, succesul, împlinirea. Există încă un vis ca obusolă unei lumi în derivă. Dar ce se întâmplă când visul începe să obosească, să crape în temelii, să se întoarcă împotriva… Continuă lectura VISUL AMERICAN / Anatomia unei iluzii

  „Mai lungă-mi pare calea/Acum, la-ntors acasă/Aș vrea să zbor/Dar Circe, Ciclopii, nu mă lasă”. Cam așa poți traduce în vers pașoptist jeluirea miticului  Ulise în drum spre Ithaca. Ce vitejie? Ce eroism? Doar ezitări și nesiguranță! Ce dor de casă și de masă? Doar ambiguitate și masculinitate toxică! Ce făcuși, Homer? Pierduși hybrisul eroului… Continuă lectura Și-Ulise nu mai vine…/Așteptându-l pe Ulise

Motto:„  Felul meu de a glumi este cel de a spune adevărul. Este cea mai amuzantă glumă din lume. ”(George Bernard Shaw) Când am citit că regizorul Toma Dănilă va pune în scenă o comedie cu actori vedete, recunosc, m-am mirat.  Am văzut Vârstele lunii, Ultima bandă a lui Krapp, Cenușă, Otravă, am avut bucuria… Continuă lectura DRAGI PĂRINȚI/ Gustul și culoarea bogăției

Motto:„Sunt faustian pentru că mă străduiesc mereu să fac încă un pas, să merg mai departe, să ajung undeva. Caut absolutul. Sunt un om în căutarea unei utopii. Şi aşa o să mor”.Giorgio Strehler   Pe afiș cuvântul NOTTE acaparează spațiul, lângă el regăsindu-se o imagine stlizată, numele dramaturgului și cel al regizorului, alături de… Continuă lectura O poveste despre teatru, lumină și întuneric / Lungo viaggio verso LA NOTTE

Cu pistolul la tâmplă și tot nu putem să spunem unele cuvinte. Cum ar fi cele de iubire. Nu credem în ele? Ni se par teatrale sau desuete sau pur și simplu nu își au rostul? La început a fost Cuvântul sau Iubirea ? Între ele, cum și când s-a furișat Trădarea ca un șarpe… Continuă lectura VIAȚĂ BUNĂ sau arta conversației și a căsniciei

Așteaptă, aștepți. Privește, privești. Se întreabă, te întrebi. Tace, taci, Speră, speri. Așa trec primele secunde, minute ale spectaolului, într-o complicitate riscantă, într-o solidaritate a stărilor nelămurite. „Anii tăi se par ca clipe, Clipe dulci se par ca veacuri.” îmi susură eminescian în gând, în timp ce o muzică rece și obsedantă capătă consistența bucăților… Continuă lectura FRAGIL/E sau nebănuitele trepte ale rezilienței

„ARRÊTEZ ! Arrêtez la musique !”.Îți dorești să se oprească muzica aceea tandră și gravă care vorbește de zorii unei noi zile, de dimineți în floare, de sărbători ale vieții. O simți în stomac, îți frământă măruntaiele. Îți dorești să înceteze  dansul acela geamăn cu o eternă alergare ce obosește, te obosește. Își dorești să… Continuă lectura MOBILĂ ȘI DURERE sau zgomotul grotesc al umanității.

Motto-„Fără mamă nu se poate iubi.Fără mamă nu se poate muri” -Herman Hesse Poți face spectacole despre fragilitatea și sensiblitatea  femeii, fără ca ele să cadă în patetism ieftin. Poți aduce pe scenă personaje puternice de genul feminin fără ca ele să devină unelte ale activismului. Poți concepe dialoguri, confruntări între eroine  oprimate și marginalizate,… Continuă lectura BE LOVED sau epifania suferinței

Legenda lui Don Juan  este adusă pe scena Teatrului de Comedie de către regizorii Andreea și Andrei Grosu, într-o montare modernă, redusă ca timp și minimalistă scenografic, dar vastă prin sensuri multiple, profundă prin interpretări versatile. Vladimir Turturică crează  un decor simplu, format  din panouri negre  având deschizături și ușițe prin care intră personajele. Don… Continuă lectura DON JUAN