Mi-am amintit de tatăl care era așa de beat, că nu își mai recunoștea copilul dintre ceilalți copii ce se întorceau de la școală. Mi-am amintit de zecile de copii cu părinți plecați la muncă sau plecați pur și simplu, copii crescuți în plasament și cu asistenți maternali în cazul cel mai fericit sau lăsați… Continuă lectura ACROBAȚII sau șapte zile din viața unor profesori de țară
Categorie: TEATRU
„ În teatru este vorba despre viaţă. Acesta este punctul de pornire şi nu există nimic mai important. ” ( Peter Brook )
EU SUNT VÂNTUL sau cu viața pe moarte călcând
Motto:,,Azi ceva se va sfârși/ azi ceva mare și luminos va începe”(Jon Fosse, Rambuku) Dacă ai fi pe marginea bărcii știind că apa te va chema cu o forță căreia nu poți, nu încerci, nu vrei să îi reziști tu cui ai întinde mâna să vină lângă tine? Dacă te-ai simți greu, plin de prea… Continuă lectura EU SUNT VÂNTUL sau cu viața pe moarte călcând
PUNK ROCK sau schelele fragile ale adolescenței
Adolescența nu mai miroase a flori de cais, ci pute a spermă, urină și sânge. Adolescenții nu se mai luptă în metafore pentru a cuceri inima iubitei, ci în jigniri otrăvite și violențe scabroase. Adolescența nu mai răsună a serenade nocturne, ci a urlet de animal în capcană și a claxon de sirenă. Adolescenții uită… Continuă lectura PUNK ROCK sau schelele fragile ale adolescenței
SPUNE CEVA, FRATE!
Nu te supăra, frate! Chiar dacă nu te-am văzut de atâta timp, timp pentru care ar fi atâtea de spus, cât să ți se pară că, de fapt, nimic de spus nu mai este. Nu te supăra, frate! Da, știu, iubirea pentru noi lustruită cu mâneca capotului mamei într-un tablou vechi nu a fost niciodată… Continuă lectura SPUNE CEVA, FRATE!
OTRAVA sau dependența de durere
Simți noroiul cum se lipește de tălpile pantofilor, dar sub tine nu este decât scândura unei scene. Ploaia îți intră în oase, vântul îți răvășește părul, dar tu ești într-un spațiu acoperit și sigur. Un fluid de tristețe și însingurare se transmite dinspre ei către tine, dar tu știi că nu ai venit singur. O… Continuă lectura OTRAVA sau dependența de durere
NEBUN DIN DRAGOSTE
Nu doar despre o dragoste nebună! Mai degrabă despre alegeri,slăbiciune, damnare, obsesie, fragilitate. Nu doar despre o iubire stângace. Mai degrabă despre naivitate, sinceritate, puritate. Nu doar depre o dragoste cotropitoare. Mai degrabă despre lașitate, ură, răzbunare, însingurare. Nu doar despre o dragoste maladivă. Mai degrabă despre căutare, neîncredere, durere. Patru pesonaje și iubirile lor… Continuă lectura NEBUN DIN DRAGOSTE
ORAȘUL NOSTRU
Pentru: O distribuție numeroasă ce arată iar ce formidbilă trupă de teatru are Excelsior:! Vârste diferite, stiluri diferite, roluri diferite ca întindere, dar aceeași dorință de a rupe granița personaj principal-secundar, aceeași energe, atenție la detaliu și parteneri, coeziune, entuziasm. O poveste clasică a teatrului american, scrisă de Thortnton Wilder, câștigător de trei ori… Continuă lectura ORAȘUL NOSTRU
COPILUL MEU sau pentru cine curg lacrimile
Copilul, armă și țintă, glonț și rană. Copilul, miză și remiză, marfă și ambalaj. Copilul, cauză și consecință, motiv și pretext. Copilul, scut și platoșă, pace și război. Copilul, întuneric și lumină, boală și leac. Copilul, nod și frânghie, pod și zid. Copilul, iubit de toți și de nimeni, al tuturor și al nimănui. Copilul… Continuă lectura COPILUL MEU sau pentru cine curg lacrimile
NORA II sau posibila întoarcere
„De ce te-ai întors, Nora? Ce credeai? Că lumea s-a schimbat? Lumea nu s-a schimbat și nici nu se va schimba, ea rămâne un rotund absolut poleit uneori cu sloganuri și percepte, dar la fel de dur, la fel de nepătruns.Că vei fi iertată? Nimeni nu iartă, doar se preface a uitare și a înțelegere… Continuă lectura NORA II sau posibila întoarcere
NU VORBIM DESPRE ASTA și uneori poate fi mai bine
Nu îmi propun deloc să vorbesc despre spectacol în maniera„de-a critca de teatru”. S-a vorbit, s-a scris deja, se va scrie numai în termeni elogioși pentru că, mai ales la nivel de partituri actoricești, totul este lucrat la nivel de excelență. Nu sunt un fan al subiectului„traumă transgenerațională” pentru că, în ultimii ani, îmi pare… Continuă lectura NU VORBIM DESPRE ASTA și uneori poate fi mai bine