MARI nu cred că știa cât de tare o invidiam în copilăria și adolescența noastră timpurie. Nu pentru haine scumpe(eram amândouă categoria„purtăm ce-o fi”), nu pentru averea familiei (ea zece găini și un porc, eu doar zece găini mai outoare!) sau pentru note(eram fete silitoare și bune la carte amândouă), ci pentru că, intuiam cu… Continuă lectura MARI sau despre parfumul persistent al prieteniei
Autor: Alina Maer
JOB INTERVIEWS sau munca, doar o pradă
Nu dati cu pietre în Vera! Nu o răstigniți pe cruci ipocrite! O să o apăr pentru că mă regăsesc în ea și fiecare lovitură ar fi ca un pumn încasat de mine. Oare doar eu vreau să o apăr, găsind curajul de a spune că îi înțeleg pasiunea pentru muncă, luciditatea acidă, consecvența dusă… Continuă lectura JOB INTERVIEWS sau munca, doar o pradă
PARACLISERUL sau solilocviu la Catedrală
Uneori la teatru ești gol și singur. Nu împărtășești cu nimeni ce așteptări ai. Nu îți rememorezi comentarii livrești despre piesă, nu ții cont de interpretările anterioare, nu te rezumi la mesajul dramaturgului. Nu ești foarte informat și nici nu regreți. Vrei să brodezi în dantelăria textului cu firele din țesătura ta de gânduri. Teatrul… Continuă lectura PARACLISERUL sau solilocviu la Catedrală
THE NIGHT ALIVE sau lungul drum al vieții către viață
Motto: „Omul să trăiască acolo unde-s prietenii și lumina!” -Conor McPherson (The weir) În New York Times, la momentul primei puneri în scenă a piesei „ The Night Alive”(2013) se scria: „Inspirația pentru „ The Night Alive” a venit când domnul Conor McPherson își împingea fiica pe un leagăn într-un parc din Dublin . În… Continuă lectura THE NIGHT ALIVE sau lungul drum al vieții către viață
SONIA și atât
S-a grăbit puțin să vadă lumea. Pe vremea aceea lumea în februarie era toată albă și înghețată. Nu a ținut cont că mai aveam câteva dosare de terminat, nici că era așteptată la început de primăvară. Nu a vrut să mă anunțe ce este și cum se va numi, dar nici eu nu m-am arătat… Continuă lectura SONIA și atât
NUNTA LUI FIGARO
Se întămplă des, în film sau teatru, ca elementul comic să gliseze în grotesc, picanteria în vulgar, umorul în bășcălie, veselia în hăhăială. De aceste derapaje nu scapă uneori nici textele clasice de comedie, piese pe care în îndepărtații ani de liceu am învățat a articula caracteristicile genului dramatic sau încadrarea în curente literare a… Continuă lectura NUNTA LUI FIGARO
NIJINSKI sau aripi pentru Filip
O oră, doar o oră! O oră ce tulbură, frământă, incită, mișcă, topește, rănește. O oră ce coase pânza nimfei din nebunie, suferință, extaz, revoltă, iubire. O oră în care scena de teatru devine ramă, filă de carte, pagină de jurnal, izvor de vers. O oră despre un singur om (Vaslav Nijinski), cu un singur… Continuă lectura NIJINSKI sau aripi pentru Filip
O HAITĂ DE SFINȚI
„Asta voiați să auziți?”ne întreabă personajele din „O HAITĂ DE SFINȚI”, piesă jucată în avanpremieră, duminică seară la Teatrul Nottara. Nu, nu voiam! Nu voiam să auzim că lumea a dat în clocot, nici cât de imperfecți, cinici, cruzi putem fi. Nu voiam să auzim cât de fragilă este granița ce desparte culpabilul de nonculpabil.… Continuă lectura O HAITĂ DE SFINȚI
LECȚIA sau lumea noastră absurdă ca o colivie
LECȚIA a început înainte să bată gongul. Lumina zdrențuită, chipurile ascunse sub măști, priviri ce nu puteau ține loc de zâmbete, tăcere, prea multă liniște. Și nu era liniștea sfântă dinaintea unui spectacol. Chipurile noastre reflectate în ecranul de pe scenă erau cenușii, fantomatice, iar glasurile noastre„ansambluri pur iraţionale de sunete, lipsite de orice sens,… Continuă lectura LECȚIA sau lumea noastră absurdă ca o colivie
Cui i-e frică de Virginia Woolf? sau despre furia care ne poate ține împreună
Duhnind a alcool și a durere, urlând a nevoie de iubire și a spaime, jucându-se două ore cu proprii noștri demoni, prima premieră a anului 2021 de la Teatrul Odeon, piesa „Cui i-e frică de Virginia Woolf?, scrisă de dramaturgul american Edward Albee îți sfredelește mintea și sufletul . Piesa scrisă în anul 1962, distinsă… Continuă lectura Cui i-e frică de Virginia Woolf? sau despre furia care ne poate ține împreună