Mama gătește cele mai gustoase prăjituri cu griș și cele mai insipide clătite. Mama este mândră de gustul absolut special al fructelor și legumelor cultivate de ea ( gust bun, ce-i drept) și nu acceptă altă părere. Mama acceptă foarte rar spre niciodată altă părere. Mama coase dintotdeauna și continuu, nu doar în casa ei,… Continuă lectura MAMA
Autor: Alina Maer
TREIZECI DE ANI sau o singură poveste
” A început ultima săptămână de școală. Fiecare dorește să spună ceva. Nu se aude nimic, totul este difuz, incert. Cineva mi-a spus azi că plecăm în lume. Mi-e dor de lume, dar mi-e teamă de ea”. Așa scriam pe 11 iunie în caietul meu de amintiri, cu 30 de ani în urmă. Terminam liceul,… Continuă lectura TREIZECI DE ANI sau o singură poveste
GÂND SPRE GENERAȚIA CĂREIA I S-A FURAT O ARIPĂ
Ar fi trebuit să stau astăzi acasă în așteptarea pozelor și filmulețelor Soniei. Pozele fetelor cu coafuri sofisticate și rochii somptuoase, pozele băieților cu pieptănături dichisite, purtând sacouri elegante, poze cu verdele crud al brazilor sau surprinzând eleganța unei doamne profesoare într-un cadru baroc. Dar mai ales poze cu multe zâmbete împletite cu lacrimi,… Continuă lectura GÂND SPRE GENERAȚIA CĂREIA I S-A FURAT O ARIPĂ
O REVISTĂ CA UN PRIETEN
DILEMA mea nu mai apare în formă tipărită. Aflasem de ieri, dar speram că azi, la chioșcul de ziare, numărul săptămânii în curs să foșnească , totuși, în mâinile mele. Certitudinea că revista mea nu mai apare mi-a creat un disconfort aproape fiziologic, acel strâns de suflet, de parcă mi-am pierdut un prieten. De fapt,… Continuă lectura O REVISTĂ CA UN PRIETEN
DE CE IUBIM NAPOLI
Pentru că… este mereu însorit poți da o fugă prin Pompei are un Muzeu de Arta fabulos, cocoțat în varf de oraș, la Capodimonte l-a străbătut pănă și Caravaggio are o inghețată bunăăăă amestecă în el uratul și frumosul Italiei, strălucirea, dar și sărăcia acută, bijuterii arhitectonice, dar și munți de gunoaie posedă cele mai… Continuă lectura DE CE IUBIM NAPOLI
REVERENȚĂ EUROPEI MELE
Nu pot să închin în cinstea ta un pahar de vin roșu în timp ce privesc lumea multicoloră și eclectică inundându-ți bulevardele și piețele. Nu pot să mă gândesc la tine savurând o cafea la o terasă copleșită de soarele Mediteranei sau adăpostită de ploile Nordului. Nu pot să umblu hai hui prin galeriile tale… Continuă lectura REVERENȚĂ EUROPEI MELE
FAUST – Teatrul Radu Stanca, Sibiu
FAUST nu a fost un teatru. Nu am vazut un simplu spectacol de teatru, despre care poti sa comentezi, sa il incadrezi in tipare. Nici macar o experienta. FAUST a fost TRAIRE, o traire contradictorie, intensa, patimasa, viscerala. Spatiul si timpul au alternat intre comprimare si dilatare. Iadul si Raiul au avut granite fragile si… Continuă lectura FAUST – Teatrul Radu Stanca, Sibiu
„HUGHIE” de Eugene O’Neill – UNTEATRU
Știi unde te afli ? Într-o sală de teatru, poate ? Într-un hol de hotel, cine știe ? Într-n colț uitat dintr- o tăram al nimănui? Nu știi ce asculți. O poveste ? Un monolog ? Sau poate ești martorul invizibil al unui solilocviu ? Nu știi despre ce se vorbește. Despre viață, dar a… Continuă lectura „HUGHIE” de Eugene O’Neill – UNTEATRU
„DESTEPTAREA PRIMAVERII” de Frank Wedekind – Teatrul MIC
Frank Wedekind , dramaturg german de la sfarsitul secolului IX si inceputul sec.XX se impune in lumea teatrala cu piesa Desteptarea primaverii, numita o tragedie a copiilor. Caracterizarea pe care o da autorul piesei se potriveste chiar si acum peste 100 de ani, tragicul rezultand din lipsa de comunicare intre generatii cauzata de obtuzitatea… Continuă lectura „DESTEPTAREA PRIMAVERII” de Frank Wedekind – Teatrul MIC
STĂ SĂ PLOUĂ – Teatrul Luni (Green Hours)
La început simți că pierzi timpul .Păi de asta am venit eu la teatru ?Să văd trei tipe curățând cartofi și glumind despre piure? Tocmai când eu acasă am lăsat cartofii necurățați și mi-am îndemnat fetele să mănance piure de fulgi, ca eu să pot fugi iar la București ? Și nici măcar nu îmi… Continuă lectura STĂ SĂ PLOUĂ – Teatrul Luni (Green Hours)