LIVADA sau lumea ca o podea umedă
„Și pulbere, țărână de tine s-a alege, Căci asta e a lumii nestrămutată lege, Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea.” LIVADA lui Slava Sambriș își jelește uscăciunea. Nimic nu a mai rămas din gloria vișinilor în floare. Nici măcar nostalgia. Ca Citește mai mult









